Stimate colege, stimați colegi,
În seara zilei de 4 august 2026 ați primit, pe adresele de e-mail de serviciu, un comunicat semnat de Președintele-Director General și de reprezentanții Angajatorului în Comisia Paritară. Comunicatul ne acuză de dezinformare, de distorsionarea sistematică a realității și de șantaj instituțional.
Nu vă vom cere să ne credeți pe cuvânt. Vă vom prezenta ce scrie în documentele semnate de ambele părți și ce prevăd textele de lege invocate. Citatele de mai jos sunt reproduse cuvânt cu cuvânt din procesele-verbale ale Comisiei Paritare, semnate de toți membrii prezenți, inclusiv de reprezentanții Angajatorului. Orice salariat al S.R.R. care dorește să le consulte integral ni le poate solicita.
Vă rugăm să citiți și să judecați singuri.
1. Despre cele „patru zile calendaristice ce au inclus și un weekend”
Comunicatul susține că a fost imposibil ca șapte amendamente să fie analizate și convenite în intervalul 30 iulie – 3 august 2026, invocând scurtimea termenului.
Comparați cu ce s-a întâmplat la prima ședință a aceleiași comisii. Procesul-verbal nr. 1 din 8 iunie 2026 consemnează:
„Reprezentanții Angajatorului menționează că au primit propunerile Federației CulturMedia transmise în data de 07.06.2026 […]”
7 iunie 2026 a fost o zi de duminică. Ședința a avut loc a doua zi, luni, 8 iunie 2026. În aceeași ședință a fost semnat Actul adițional nr. 1 la Contractul Colectiv de Muncă, prin care au fost modificate art. 34, art. 56, art. 119, art. 126, art. 172 și art. 192, a fost înlocuit modelul de contract individual de muncă și a fost completat Nomenclatorul de funcții. Actul a fost înaintat Inspectoratului Teritorial de Muncă București și înregistrat la 9 iunie 2026.
Așadar: propuneri primite duminică, act adițional semnat luni, fără nicio zi lucrătoare între ele. În august, aceeași comisie a avut la dispoziție de joi până luni și a considerat că termenul este prea scurt. Nu contestăm dreptul Angajatorului de a cere timp de analiză. Constatăm doar că argumentul termenului a funcționat diferit în iunie și în august, iar diferența nu stă în calendar.
Adăugăm un singur lucru. Termenele de lucru ale Comisiei Paritare nu sunt stabilite de noi, ci de contractul colectiv semnat de ambele părți. Art. 12 din C.C.M. prevede că, la cererea oricăreia dintre părți, întâlnirea pentru probleme de interes imediat are loc în cel mult 5 zile lucrătoare. Art. 227 prevede întâlnirea părților pentru a negocia în cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea unor clarificări. Acestea sunt ritmurile pe care instituția și le-a asumat prin semnătură.
2. Despre art. 105 din Legea nr. 367/2022, invocat ca interdicție
Comunicatul afirmă că articolul 105 din Legea dialogului social „interzice angajarea de clauze financiare în afara limitelor Bugetului de Venituri și Cheltuieli aprobat”. Redăm ce prevede în realitate textul, pe alineate.
Alineatul (1)
„Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate pentru angajații/lucrătorii din sistemul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi salariale ale căror acordare și cuantum sunt prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.”
La S.R.R., acordarea și cuantumul salariilor nu sunt prevăzute de legislație. Art. 36 din Legea nr. 41/1994 prevede expres contrariul: „Salariile de bază și celelalte drepturi de personal pentru salariații Societății Române de Radiodifuziune și ai Societății Române de Televiziune se negociază prin contracte colective și individuale de muncă, încheiate în condițiile legii.” S.R.R. nu este salarizată prin sistemul unitar aplicabil personalului plătit din fonduri publice. Alineatul (1) nu se aplică situației noastre.
Alineatul (2)
„[…] contractele colective de muncă în sistemul bugetar se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea.”
Textul nu interzice negocierea. O condiționează de existența unui buget aprobat. Bugetul de venituri și cheltuieli al S.R.R. pentru anul 2026 este aprobat. Prin urmare, negocierea este nu doar posibilă, ci datorată — în limitele acelui buget. Nicăieri în acest alineat nu se prevede un termen minim de analiză.
Alineatul (3), teza a doua
„În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective.”
Aceasta este exact situația S.R.R.: o lege specială — Legea nr. 41/1994 — și o grilă cu indici minimi și maximi, cuprinsă în Anexa nr. 4a la propriul nostru Contract Colectiv de Muncă. Articolul invocat împotriva noastră este, în realitate, temeiul legal al obligației de a negocia drepturile salariale concrete.
Alineatul (5)
Comunicatul afirmă că nerespectarea acestor prevederi atrage „răspunderea patrimonială personală a ordonatorilor de credite”. Textul legii spune altceva: răspunderea „revine angajatorului, care este obligat la recuperarea sumelor acordate necuvenit”. Formularea din comunicat nu se regăsește în lege.
3. O contradicție care nu poate fi ocolită
Dacă art. 105 din Legea nr. 367/2022 ar interzice ceea ce se susține în comunicat, atunci Actul adițional nr. 1 din 8 iunie 2026 — semnat de aceiași reprezentanți ai Angajatorului și înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă — ar fi lovit de nulitate. Prin acel act, la art. 192, s-a convenit:
„[…] se acordă în baza certificatului și a prevederilor legale o majorare a salariului de încadrare cu suma de 1.000 lei brut.”
Este o majorare salarială, convenită în Comisia Paritară, formalizată prin act adițional și înregistrată la autoritatea competentă, pe baza unor propuneri primite cu o zi înainte. Nu contestăm această măsură: o considerăm corectă, necesară și o susținem în continuare.
Constatăm însă că nu se poate susține simultan că un asemenea mecanism este interzis de lege și că propriul act adițional, semnat acum două luni, este valabil. Una dintre cele două afirmații trebuie să cadă.
4. Despre sporul de vechime
Comunicatul afirmă că „asimetria dintre afirmațiile publice ale sindicatului și documentele semnate la masa negocierilor este flagrantă” și invocă faptul că ambele părți au agreat discutarea separată a sporului de vechime.
Este adevărat. Procesul-verbal nr. 2 din 3 august 2026 consemnează:
„Părțile sunt de acord ca sporul de vechime să se discute separat de Planul de carieră, pentru a se găsi o soluție conformă cu cadrul legal în vigoare.”
Confirmăm. Am semnat acest text și îl susținem. A conveni însă că un subiect va fi discutat separat nu înseamnă că el a fost rezolvat. Înseamnă că a fost mutat. Iar de la 8 iunie până astăzi, pe acest subiect, partea salariaților nu a primit din partea reprezentanților Angajatorului:
- nicio analiză economico-financiară, în scris;
- nicio estimare a impactului bugetar;
- nicio contrapropunere de text contractual;
- nicio indicare concretă a temeiului juridic care ar face imposibilă reglementarea;
- niciun termen la care oricare dintre acestea urmează să fie prezentate.
Amintim, de asemenea, ce s-a consemnat în același proces-verbal cu privire la formularea propunerii noastre:
„Propunerea reprezentanților Angajatorului este de a se reformula în sensul clarificării, pentru evita o majorare nejustificată a salariului.”
Precizăm, pentru toți colegii, care este situația de fapt. Sporul de vechime nu este un drept nou. El figurează în contractele individuale de muncă ale unei părți însemnate dintre salariați și este plătit și astăzi. Cuantumul lui era însă corelat cu praguri de vechime, iar trecerea la pragul superior se opera în temeiul contractului colectiv de muncă. În perioada de aproximativ doi ani în care S.R.R. nu a avut un contract colectiv în vigoare, aceste actualizări au încetat.
Consecința: doi colegi cu aceeași funcție și aceeași vechime primesc astăzi sume diferite, în funcție de momentul în care au împlinit pragul de vechime. Estimăm că sunt afectați între 200 și 300 de salariați. Nu cerem un drept nou și nici o cheltuială nouă. Cerem actualizarea unui drept care există, este scris în contracte și se plătește lunar. Acesta este motivul pentru care considerăm cuvântul „nejustificată” nepotrivit.
5. Despre zilele de concediu suplimentar
Comunicatul califică drept „cel mai grav act de manipulare” modul în care a fost prezentat public acest subiect și afirmă că soluția de compromis a fost propusă de sindicat și acceptată de conducere.
Confirmăm acest lucru și îl confirmăm noi, primii. Da, soluția — 6 zile pentru personalul cu statut de jurnalist potrivit Statutului jurnalistului de radio și 3 zile pentru celelalte categorii — a fost propusă de reprezentanții salariaților, iar reprezentanții Angajatorului au fost de principiu de acord cu ea. Așa este consemnat și așa a fost.
Ceea ce comunicatul nu menționează este ce a precedat această soluție. Redăm din același proces-verbal:
„Reprezentanții Angajatorului nu sunt de acord cu această propunere a Federației, discuția vizând anularea actualelor prevederi privind concediul suplimentar și acordarea concediului suplimentar începând cu data de 01 ianuarie 2027 câte trei zile anual pentru toți angajații SRR.”
„Propunerea reprezentanților Angajatorului vizează acordarea începând cu 1 ian 2027 a trei zile libere pe an pentru toți salariații SRR și eliminarea completă a Anexei nr. 5 la CCM.”
Art. 116 din Contractul Colectiv de Muncă în vigoare acordă 6 zile suplimentare de concediu personalului cu contribuție directă la realizarea și difuzarea emisiunilor și personalului artistic. Propunerea inițială consemnată în procesul-verbal însemna eliminarea acestei prevederi și reducerea de la 6 la 3 zile pentru colegii care beneficiază astăzi de ea, în interiorul unui contract colectiv valabil până la 14 mai 2028.
Partea salariaților a refuzat această construcție și a propus soluția alternativă pe care comunicatul o invocă acum. Suntem de acord să ni se recunoască paternitatea ei. Rămâne însă un fapt: până astăzi, acordul de principiu nu a fost formalizat în niciun act adițional și nu are stabilit un termen de formalizare. Fără act adițional, la 1 ianuarie 2027 nu se aplică nimic.
6. Despre acuzația de șantaj
Comunicatul afirmă că instituția respinge „orice formă de șantaj instituțional sau amenințarea cu depunerea unor plângeri către alte instituții și foruri externe”.
Înainte de orice altceva, vă rugăm să citiți ultimul articol al Contractului Colectiv de Muncă în vigoare, semnat de ambele părți la 29 aprilie 2026:
„Art. 227. În funcție de clarificările transmise de instituțiile/ autoritățile sesizate cu privire la aplicabilitatea altor acte normative prin raportare la lega 41/1994, părțile se vor întâlni în Comisia paritară în cel mult trei zile lucrătoare pentru a negocia articolele ce fac obiectul clarificărilor.”
Sesizarea instituțiilor și a autorităților nu este, așadar, o invenție a sindicatului și nici o formă de presiune. Este mecanismul înscris în ultimul articol al propriului nostru contract colectiv. La semnarea contractului, ambele părți au știut că anumite aspecte privind aplicabilitatea altor acte normative urmează să fie clarificate prin sesizarea acestor autorități și au convenit ce se întâmplă după primirea clarificărilor. Exact acesta este demersul pe care îl facem.
Sesizarea Inspecției Muncii, a Parlamentului, a Guvernului sau a organizațiilor sindicale internaționale la care federația este afiliată nu este șantaj. Este exercitarea unui drept prevăzut de lege, care aparține oricărei organizații sindicale și oricărui salariat. Legea nr. 367/2022 și Codul muncii garantează acest drept, iar Codul muncii califică drept victimizare tratamentul advers aplicat ca reacție la o sesizare adresată organelor competente.
Mai mult, în chiar ședința din 3 august 2026 — aceeași ședință invocată în comunicat — s-a consemnat următorul angajament al părții salariaților:
„Reprezentanții Federației vor transmite reprezentanților Angajatorului toate demersurile scrise transmise către autoritățile și instituțiile competente, inclusiv răspunsurile primite de la acestea.”
Acest text este scris în procesul-verbal semnat de ambele părți, cu o zi înainte de a fi acuzați de șantaj. Ne-am angajat să punem la dispoziția Angajatorului fiecare demers pe care îl facem și fiecare răspuns pe care îl primim. Aceasta este definiția transparenței, nu a șantajului. Cine șantajează nu își informează partenerul despre fiecare pas și nu se obligă să îi predea copii ale documentelor.
Solicităm public reprezentanților Angajatorului să indice fapta concretă, data și persoana prin care partea salariaților ar fi șantajat instituția. În lipsa unei asemenea indicări, acuzația rămâne o afirmație nesusținută, adresată prin e-mail tuturor colegilor noștri, la adresa unor oameni care au participat la ședințele Comisiei Paritare, au semnat procesele-verbale și au respectat fiecare procedură prevăzută de contractul colectiv.
Reamintim, de asemenea, că art. 29 alin. (6) din Contractul Colectiv de Muncă prevede obligația Angajatorului „de a permite exercitarea mandatului sindical fără presiuni, îngrădiri sau consecințe negative asupra salariatului”. Persoanele vizate de această acuzație sunt colegii dumneavoastră, salariați ai S.R.R., care exercită un mandat în Comisia Paritară.
Precizăm și că salariații nu sunt un adversar extern al instituției. Autonomia S.R.R., garantată de Legea nr. 41/1994, este autonomia unei instituții făcute de oamenii care lucrează în ea. Ea nu poate fi invocată împotriva propriilor angajați.
7. Despre forma comunicatului din 4 august
Nu avem nimic de obiectat cu privire la folosirea poștei electronice. Este mijlocul firesc de comunicare într-o instituție, iar contractul colectiv îi recunoaște efectele juridice.
Semnalăm însă un aspect de fond: Federația nu are acces la lista de adrese de e-mail a tuturor salariaților S.R.R. și nu poate comunica cu dumneavoastră prin canalul instituțional. Am solicitat conducerii ca prezenta informare să vă fie transmisă pe același canal pe care ați primit comunicatul din 4 august. Dacă citiți acest text, înseamnă fie că solicitarea a fost acceptată, fie că a ajuns la dumneavoastră pe căile pe care le avem la dispoziție.
8. Ce am cerut și ce am primit
Pentru claritate, iată bilanțul celor două ședințe, așa cum rezultă din procesele-verbale semnate de ambele părți:
- propuneri transmise în scris de partea salariaților: la 7 iunie și la 30 iulie 2026;
- acte adiționale semnate pe temele salariale de fond: niciunul;
- analize economico-financiare prezentate partenerului social: niciuna;
- contrapropuneri de text contractual primite în scris: niciuna;
- termene ferme stabilite pentru continuarea negocierii: niciunul;
- adrese ale Federației rămase fără răspuns, între care cele privind indexarea salariilor și cadrul legal incident: consemnate în procesul-verbal ca fiind vechi de aproximativ patru luni;
- cereri de trecere în regim de telemuncă formulate de doi colegi cu probleme grave de sănătate: nesoluționate.
Acesta este motivul pentru care am cerut public un calendar și o fundamentare. Nu pentru că am dori un conflict, ci pentru că, după două ședințe și două luni, nu avem pe masă niciun document scris pe care să îl putem negocia.
9. Ce urmează
Partea salariaților în Comisia Paritară își menține integral disponibilitatea de a negocia. Am participat la fiecare ședință convocată, am formulat propuneri în scris, am semnat procesele-verbale și am acceptat, atunci când a fost cazul, soluții de compromis propuse de noi înșine.
Am transmis Consiliului de Administrație al S.R.R. o informare privind stadiul negocierii. Transmitem astăzi și o adresă oficială Președintelui-Director General și Consiliului de Administrație, prin care solicităm indicarea faptei calificate drept șantaj, comunicarea în scris a temeiului juridic invocat și prezentarea analizei economico-financiare de care se face vorbire de două luni.
Procesele-verbale ale Comisiei Paritare nr. 1 din 8 iunie 2026 și nr. 2 din 3 august 2026 sunt documente semnate de ambele părți. Orice salariat al S.R.R. care dorește să le citească integral ni le poate solicita și le va primi.
Vă mulțumim că ați citit până la capăt. Vă rugăm să comparați cele două texte și să vă formați propria opinie. Este exact ceea ce facem noi, în fiecare zi, la locul de muncă.
Președinte,
Georgel BALACI
