Punct de vedere referitor la abuzurile din muzeele României

Federația Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia trage un semnal de alarmă referitor la abuzurile, umilirea și discreditarea personalului din muzee, o problemă endemică și gravă în cadrul unor instituții culturale din România. Cazul recent al abuzurilor repetate la Muzeul Național de Artă al României nu este unul singular, ci face parte dintr-un tipar mai larg de comportament inacceptabil din partea unor angajatori. Ca urmare a sesizărilor angajaților din acest muzeu, CulturMedia a participat la intâlniri de mediere, a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă București, Inspecția Muncii si Ministerul Muncii, sesizări soldate cu răspunsuri evazive, neadecvate sau fără niciun răspuns, deși ele semnalau abuzuri grave, mergând până la lezarea demnitătii umane. Unul dintre memorii sesizează aspecte care descriu tipul de hărțuire cu contații sexuale.

Astfel, CulturMedia a arătat în sesizări că, la Muzeul Național de Artă al României, angajații sunt terorizați, obligați să efectueze muncă suplimentară neplătită, fără acordul acestora și amenințați constant cu diverse comisii disciplinare. Conducerea Muzeului a angajat serviciile unei case de avocatură (Vasilescu și asociatii, prin av. Cornelia Stefănică), ce pare că dă abuzurilor o justificare juridică și seamănă teroare între angajati. În ciuda sesizărilor repetate transmise către Inspectoratul Teritorial de Muncă București, Inspecția Muncii și Ministerul Culturii, răspunsurile au fost neadecvate sau inexistente, permițând astfel continuarea abuzurilor.

Detalii ale sesizărilor și reacții:

Federația a transmis următoarele sesizări către instituțiile abilitate:

Memorii depuse  în data de 19 aprilie 204  la  Ministerul Culturii cu nr. 2311, 2312,2313, 2314, 2315, 2316, 2317 acestea au fost adresate și consilierului de etică a muzeului, consilier care și-a declinat, în scris, competențele.

Aspecte semnalate de reclamanți conform legii 167/2020

  • Intimidare verbală prin folosirea  unui ton ridicat, insulte, jigniri, critici nerezonabile,
  • Contactarea angajaților în timpul concediilor sau în afara orelor de program,
    • Reproșuri sau manifestarea unei atitudini ostile  dacă subalternii nu îi răspundeau  sau dacă nu îndeplineau ceea ce li se solicita.
    • Obligarea și amenințarea cu comisii de disciplină în cazul în care  refuzau, în mod obiectiv, să presteze muncă suplimentară,
  • Exercitarea presiunii prin supraveghere excesivă,
    • De exemplu: monitorizarea timpului petrecut la toaletă, inclusiv prin a li se impune să aibă telefonul la toaletă ca să îi se răspundă când sună directorul.
  • Sarcini de serviciu neclare, incoerente și incomplete sau care excedau atribuțiilor din fișele de post,
  • Impunerea unor termene exagerat de scurte pentru realizarea  activităților și supraîncărcarea  cu sarcini de  serviciu (stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă),
  • Solicitarea unor  sarcini  în afara  domeniului de activitate, care depășesc fișa  postului,
  • Discreditarea constantă a aptitudinilor profesionale și umilirea colegilor,
    • La unii colegi s-a manifestat prin eliminarea lor din proiecte care țineau strict de competențele lor și care, de altfel, erau menționate în fișele de post,
  • Izolarea unui coleg, fizic, astfel încât să fie separat de ceilalți membri ai echipei, mutarea constantă a acestia,
  • Atitudine exagerată și coercitivă în raport cu apariția unor  greșeli umane, minore (care au fost imediat remediate)
  • Utilizarea coercitivă și discreționară a  unor  instrumente de control,
  • Neacordarea concediilor de odihnă și intimidări privind concediile medicale sau concediul de creștere copil,
    • Unei angajate care a revenit din concediu de creștere a copilului i-a spus că a fost într-o lungă vacanță și că nu va face  față  încercând să o determine să demisioneze.
  • Menținerea unui număr mare de  posturi de conducere în  interimat (fără a le scoate la concurs, deși au fost  numeroase concursuri în mandatul actualului director,  nu a fost scos la concurs niciun post de conducere), acesta  fiind un mecanism de constrângere și control al celor numiți în aceste funcții  și de a face presiuni pe echipă,
  • Intimidarea unor colegi care sunt în sindicat, pentru  a îi  determina  să își dea  demisia,
  • Șantajarea unor colegi pentru ca  aceștia să depună plângeri sau să acționeze împotriva altor colegi care  erau în  colimatorul directorului.
  • Nerespectarea  spațiului personal al angajaților
  • Unul dintre memorii sesizează aspecte care descriu tipul de hărțuire cu contații sexuale.

               Deși sesizările au fost transmise în data de 19.04.2024, Ministerul Culturii nu a răspuns până în prezent, însă în urma mediatizării acestui conflict, a dispus ieri efectuarea unui control.

               Inspectoratul Teritorial de muncă București:

  • P5210/40356/C.R.M – sesizare privind neacordarea repausului săptămânal, în urma căreia ITM a conchis că angajatorul poate dispune, după bunul plac, în privința timpului de muncă și de odihnă
  • P6951/52948/C.R.M – sesizare cu privire la neacordarea concediului anual de odihnă (drept constituțional), în urma căreia ITM București a conchis că nu poate interveni, îndrumând petentul să se adreseze instanței competente, situație care ar conduce la continuarea încălcării drepturilor salariaților, deși inspectorii de muncă au obligația de a dispune măsuri pentru asigurarea exercitării drepturilor salariaților și, după caz, de a sancționa contravențiile constatate.

Inspecția Muncii:

  • 13149/08.07.2024 – sesizare privind modul neconform de soluționare a sesizărilor de către ITM București.

Până în acest moment Inspecția Muncii nu a soluționat sesizarea, fiind la limita termenului maxim prevăzut de lege.

               În acest context, având chiar sprijinul instituțiilor/autorităților cu atribuții în domeniu, angajatorul a continuat abuzurile/presiunile asupra salariaților, cu caracter general, iar în mod special a membrilor organizației sindicale.

Federația Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia solicită premierului să se implice de urgență pentru a opri aceste abuzuri sistematice și pentru a asigura respectarea drepturilor angajaților din muzee. Este esențial ca autoritățile competente să intervină și să protejeze demnitatea și respectul cuvenit personalului din instituțiile culturale.

CulturMedia își reafirmă angajamentul de a continua campania „Demnitate și Respect” și de a lupta pentru drepturile legale ale angajaților din muzee. Abuzurile și intimidările trebuie să înceteze, iar drepturile angajaților să fie respectate în conformitate cu legislația națională și internațională.

BIROUL DE PRESĂ

Ai ceva de spus ?

Reține că NU colectăm date cu caracter personal. Dar pentru a putea lua legătura cu tine trebuie să ne oferi o metodă !